Despre „textul cel bun”

Mă bucur foarte mult când întâlnesc texte bune.

Spun „întâlnesc” pentru că textele bune sunt ca oamenii: primesc un corp şi o energie care se întâmplă să scape cumva de sub controlul autorului şi să devină de-sine-stătătoare.

Un text bun este un „text în libertate”, care nu doar transmite o informaţie, ci trezeşte şi o emoţie, îţi atinge nu doar mintea, ci şi inima, şi apoi şi fapta.

Despre aceasta a spus ceva memorabil scriitoarea americană Maya Angelou: „Oamenii vor uita ce ai spus, vor uita ce ai făcut, dar nu vor uita niciodată cum i-ai făcut să se simtă.”

2020

Un text bun trezeşte o emoţie, te face să vezi acolo unde n-ai văzut nimic înainte de a-l citi, te face să înţelegi, şi poate chiar să faci o pasiune pentru  acel „ceva” ce, până atunci, în ruptul capului nu înţelegeai de ce ar fi trebui să te intereseze .

Un text bun este mobilizator, te determină să iei o atitudine, să ai o reacţie sau să stai un moment pe gânduri.

Și în tot noianul de texte de pe mapamond, în plină eră a mass-mediei, textele scrise de voi, cei tineri şi foarte tineri, au o valoare unică: ele sunt limpezi, pentru că sunt scrise cu gândul şi cu vocea nealterată de prejudecăţi sau interese.

Amestecul de inteligenţă, candoare şi sensibilitate le face preţioase şi, mai ales, necesare.